Oraşul Broşteni - prezentare generală

Orasul Brosteni (jud. Suceava) este situat in partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistritei si are in componenta satele:

• Brosteni
• Haleasa
• Lungeni
• Neagra
• Cotargasi
• Darmoxa
• Frasin
• Holdita
• Holda
• Pietroasa.

Teritorial, Orasul Brosteni se invecineaza:

• la nord, cu hotarele comunelor Ostra si Crucea;
• la est, cu judetul Neamt;
• la sud, cu judetul Harghita;
• la vest, cu hotarele comunei Panaci;
• la nord-vest cu hotarele comunei Dorna Arini.

Orasul este strabatut de drumul national DN 17 B Vatra Dornei – Piatra Neamt. In centrul orasului se ramifica drumul judetean DJ 173 Brosteni – Darmoxa – Vatra Dornei, artera de circulatie cu variante prin Dragoiasa si Paltinis. Navigati pe Harta virtuala a orasului Brosteni sau Vizualizati Imagini din Satelit

Descoperirile arheologice, precum si documentele istorice pledeaza pentru existenta unor populatii vechi in bazinul Bistritei, inca din epoca paleolitica. Date asupra populatiei din bazinul inferior al Bistritei au ramas de la Ptolomeu, care mentioneaza existenta unei populatii de carpi si carpodaci, in partea vestica a Moldovei.

Localitatea Brosteni a facut parte din Branistea Voronetului, de la 1488 pana in 1807. Aceasta mosie a fost daruita de Stefan cel Mare, Manastirii Voronet, care a stapanit-o in vechile hotare, pana cand aceasta a fost anexata Imperiului Habsburgic, in 1775.

Dupa anexarea Bucovinei de catre austrieci, o parte din Branistea, pe care se afla astazi comunele Crucea si Brosteni, a ramas in Moldova, in stapanirea lui Teodor Mustata care, in februarie 1807, a vandut-o lui Constantin Balj. Incepand cu 1877, comuna Brosteni a devenit proprietatea lui Carol I, domnitorul tarii, prin cumparare de la Balj.

Dupa intrarea Brostenilor in stapanirea Casei regale, au fost construite cai rutiere judetene si nationale spre aceste asezari si s-a dezvoltat mineritul.